în mine se ascunde o liniște
o liniște obositoare cu ochii spânzurați
sunt o epavă
care nu știu nici eu dacă s-o inecat sau s-o strivit de-o stâncă
cred că undeva la fundul mării sau ascuns într-un pește este răspsunsul
dar merita să te duci la fundul mării
sau să tai toții peștii pentru a afla ?
**********
oamenii deștepți zic că sufletul cântărește 21 de grame
dar sufletul care suferă ? cât cântărește ?
și de ce nu s-o inventat o unitate de măsură pentru suflet ?
de ce grame ? hai să-i zicem souli (soul-sol)  si ar veni cam cat greutatea pamantului
așa mi se pare corect
un suflet care suferă este egal cu greutatea pamantului acestei lumi.

noi ne-am despartit, si dupa o luna de plans, de baut ( pentru ca in momente din astea vreai sa beai si pur si simplu sa te arunci in pat fara sa ma gandesti si sa rulezi toate amintirilie) dupa o luna in care am incercat sa ma intorc la tine incontinuu, azi iti dau drumul. noaptea trecuta in sfarsit a venit o revelatie peste mine, daca pana acuma ma gandeam unde am gresit? si de ce nu mai vrei sa fii cu mine, astazi mi-am raspuns.

nu se pune intrebarea daca ma mai iubesti ... ma iubesti stiu asta, dar nu ma iubesti indeajuns. uite asta-i raspunsul. nu ma iubesti in de-ajuns ca sa mai tinem relatia asta... atat de simplu e acest raspuns,nu ? dar uite ca timp de o luna te-am invinovatit pe tine, pe mine, pe noi, dar pana la urma totul ii foarte simplu. intr-o relatie exista iubire, de la inceput mai multa, dupa aia cu fiecare cearta, se face asa un nod, si ata asta se scurteaza, si pare ca e totul bine, pentru ca deja deprindere, pentru ca amintiri, pentru ca prieteni, si totusi iubirea se imputineaza. cineva mi-o zis ca nu poti sa masori iubirea, pe cand eu cred ca da. o fost iubire dar nu o fost destula pentru a continua. 

ma urasc, pentru ca am crezut in iubire, am crezut in tine, te urasc pentru ce am devenit cu tine... eram scepticica, cinica, si nu credeam in nimeni, doar in mine, pentru ca stiam ca lumea dezamageste, nu stiu cum ai facut ca am crezut in tine, m-ai facut sa te iubesc ca dupa asta sa-mi zici faza " eu cred ca tu meriti ceva mai bun decat mine " serios ? deodata nu ti-ai dat seama ? trebuia sa treaca aproape 2 ani ca sa-ti dai seama ?  astazi sunt o luna si 10 zile, de cand practic ne-am despartit. de-o luna eu plang, am devenit o leguma imputita, imputita da,da...  stii tu oare cum e sa-ti planga sufletul, umerii, genunchii, picioarele,ochii miinele, tot la un loc sa planga>? sa cazi pe jos in camera pentru ca picioarele nu te mai tin, capul nu se mai tine, stii cum e sa fii un ocean ? atata timp ? stii cum imi doresc din toata inima sa te intorci chiar daca stiu nu mai e posibil ? cum vreau sa te uit dracului odata, numai sa nu ma plang, sa nu mai simt piatra asta pe pieptul meu, sa nu-mi mai rup parul din cap, sa numai suflu atatia muci. stii tu oare cum e sa plangi cand razi ? si plangi de nervi, de suparare, plangi cand mergi prin casa, cand mergi pe drum, cand te intreaba cineva cum e afara ? da plangi pur si simplu cma un om prost, necontrolat care nu ii lucreaza partea creierului care raspunde de emotii oare stii ? nu nu stii pentru ca asculti " ea svoboden " te felicit.

stiti vorba aia "pasarea pe limba ei piere" apoi iaca limba mea m-o ingropat. cum poti sa smulgi durerea asta care se lasa pe piept, in picioare si dupa asta iti inunda tot corpu ? cum se poate de scos ? de dorit rapid, foarte rapid. sa doara o zi si a doua zi sa ai amnezie si gata. nu te doare pentru ca nu stii, pentru ca n-ai amintiri. Doamne da-mi o amnezie, ca eu asa nu mai pot. nu mai vreau sa plang, si lacrimile astea curg siroaie ca pot inunda tot blocu, toata lumea daca continui .
in momentele astea asa vreai sa fugi, si am fugit, dar fara de folos ca m-am luat pe mine. si ochii au devenit asa de transparenti, asa de tristi ca niciodata. cine stia ca dragostea asta iti poate face din astea ?
mama zice ca totul se uita cu timpul si eu o cred si stiu asta, dar cat trebuie sa astept ? o luna o juma de an ? un an, doi,trei> ? cat timp se uita ?
cat timp ii trebuie sufletului ca sa uite ?

al doilea an de cand sunt in Romania, intotdeauna primesc o intrebare "Cum poti trai asa departe ? da de casa, de familie nu ti-i dor ? de obicei raspunsul meu suna cam asa " deja m-am obisnuit".
si imi place viata de obicei, pina intr-o zi in care se aduna tot dorul laolalta, atunci o urasc !
mi-e dor de Mama, vreau in brate ( da mama si la ai mei 20 de ani ma mai tine in brate ), mi-i dor de picenele cu bifidoc pe care le aducea seara cand venea de la munca, mi-i dor de taica-miu sa ma trezeasca dimineata cu o pupa si sa zica "doțea trezește-te, uneori ma gadila la talpi) mi-i dor de zambetul lu fratemiu, mi-i dor sa beau o șampanie( aista ii un simbol de fapt)cu Marceluș pentru ca de fapt mi-i dor sa stam cu orele sa ne plimbam și să ne plângem și să râdem până sughiță. Mi-i dor de Dimulică când ma cuprinde și îmi zice cât de tare mă iubește, de Ion care îmi face tot felul de ”praghiburi” cand ma vede, de statul la masa la bunica cu toate rudele care mai sunt in Moldova.
oamenii ăștia de fapt sunt Moldova mea.

Mi-i dor și de EL .

astazi declar ziua bocetului in patul meu, va iubesc scumpii mei. Imi lipsiti chiar daca vorbim mai rar, eu imi aduc aminte mult mai des de voi.

si oare cu atâția oameni dragi merita să zic ca sunt singura ? nu
 camera mea îi goală și singura, eu nu !

P.S la postarea asta accept numai comentarii de niluit, urâțenii nu vreau.

stii dorul ala care te macina ca un vierme ?
dorul ala de dimineata cand ai vrea sa imparti dejunul
dorul de amiaza
dorul de noapte in care-ti strangi patura
spui o rugaciune si incepi sa lacrimezi
dorul ala care-ti sfredeleste oasele
pe dinauntru, dinafara
dorul ala care ar trece printre planete si tot s-ar intoarce
un dor care nu se uita
chiar daca n-ai inima
nici
creier
dorul ala ramiine
sa te rugume ca o vaca
toata viata, si dupa ....

te iubesc, te iubesc ca o nebuna shizofrenica ,
una din mine te iubeste enorm si cealalta si mai mult
te iubesc ca o bulimica vesnic flamanda
flamanda de tine
ca un alcoolic care abia asteapta un alt pahar plin
ca un drogat care-si vede viata in culori doar cu o noua doza
te iubesc neintilnit in lumea mea
necontenit
te iubesc asa cum nu te-ar iubi toate femile de pe planeta asta
tu dragul meu
esti fericirea mea !

am pus o viata la o parte, si am luat alta, astazi e frumos, ploua afara, ploua in mine
stropii îmi cad în cap ca un dizolvant
astăzi m-am curățat de mine
aș bea o bere în cinstea asta
dacă m-ai întreba ce s-o schimbat nu știu ce ți-aș zice
câteodată mă gandesc la iubire
la lipsa ei
empatia mea prinde contur, nu știu de unde vine
lumea nu agrează asta
astăzi mă mândresc cu mine
în ultima vreme îmi vin încercari de bine sau rău nu știu
dar le țin piept
mi-am promis ceva și nu încerc să mă calc singură în picioare
mă întăresc pe zi ce trece
citesc Lolita și îmi provoacă greață
nu știu dacă o s-o termin
vreau să mă îndrăgostesc reciproc
e nebunie frate/
foarte degrabă îmi strîng valiza și mă pornesc acasă
mi-e dor și mă tem

Între candelabre moarte în secolul xx 
ţi pipăi imaginea ta ştearsă
şi atunci stiai că Cioran o să te omoare într-o zi 
şi tot îl iubeai 
mă plimb prin căruţele cu cai
în care dormeai odinioară
şi miros iarba
nu te mai îmbată ca odată
ai dus o viaţa bună
cu de toate rele
lipseşte aici ceva din maniera ta
ceva din TINE.
Ceva ce n-o să găsesc vreodată

o fost o data ca ...
mai stii cind te-am dus in
cochilia mea
ne-am dat pe leagan atunci
si eu te-am lasat sa stai pe iarba mea,
scarile care te duceau in jos
acolo
era lumea mea
esti riul, oceanul, marea mea
si toate apele la un loc
nu stiu ce-ai devenit mai intii fericire sau dezamagire