zapada

îmi creşte rădăcini în picioare

gerul îmi rupe gratiile

în care m-am adăpostit

doua luni şi douăzeci şi şapte de zile.

frigul îmi intră în măduva oaselor

şi-mi ucide sentimentele

pe partea stîngă a inimii

am imprimate flori albastre

prin retină-mi zăresc marea

mă dezveleşte de propria-mi piele

şi-mi pictează sînii.

sunt deţinuta

propriilor iluzii.