Eu nu sunt altceva decât o pată de sânge care vorbeşte...

20 dec. 2011

am o tumoare de frig



mă pierd în mulţime

umblu pe pietricele

mă aşez şi încep să plîng ca un copil

pierd zile

în care

nu mă trezesc


ploua ,

fantomele

îmi bîntuie creierul

îmi strîng corpul şi mă împachetează

de parcă mă fac cadou


dispar în negură
balansez printre timpuri

îl caut
pe tata .












8 dec. 2011

Poezia mea plinge ca mine




durerea s-a întins

pe cutia toracică ,

desfrînată şi neinterzisă ,

îmi colindă

inima


uşor –uşor

îmi trece prin măduvă

şi-mi roade

206 de oase

sîngele meu -

e mai deosebit

s-a prelins în mine

din marea roşie atunci cînd

Mama şi Tata

facură dragoste

iubindu-se la superlativ


ochii

suferă lacrimi

dacă n-ar fi existat,

nu supravieţuiam


fiecare plinge in felul sau dar

poezia mea plinge ca mine .

2 dec. 2011

Departe de lume

între ghiarele vîntului

lacrimile oceanului,

stă sufletul meu

încătuşat de miros mort

fug dar,

picioarele nu mai lasă urme ...

mă pierd .




renasc din lună


şi merg agale în infinit,


după ochii tăi,


găsesc doar braţele tale dornice de îmbrăţişare


în pustiul acesta amorf –aici


a putrezit iarba dar-

tu mai trăieşti.