noi ne-am despartit, si dupa o luna de plans, de baut ( pentru ca in momente din astea vreai sa beai si pur si simplu sa te arunci in pat fara sa ma gandesti si sa rulezi toate amintirilie) dupa o luna in care am incercat sa ma intorc la tine incontinuu, azi iti dau drumul. noaptea trecuta in sfarsit a venit o revelatie peste mine, daca pana acuma ma gandeam unde am gresit? si de ce nu mai vrei sa fii cu mine, astazi mi-am raspuns.

nu se pune intrebarea daca ma mai iubesti ... ma iubesti stiu asta, dar nu ma iubesti indeajuns. uite asta-i raspunsul. nu ma iubesti in de-ajuns ca sa mai tinem relatia asta... atat de simplu e acest raspuns,nu ? dar uite ca timp de o luna te-am invinovatit pe tine, pe mine, pe noi, dar pana la urma totul ii foarte simplu. intr-o relatie exista iubire, de la inceput mai multa, dupa aia cu fiecare cearta, se face asa un nod, si ata asta se scurteaza, si pare ca e totul bine, pentru ca deja deprindere, pentru ca amintiri, pentru ca prieteni, si totusi iubirea se imputineaza. cineva mi-o zis ca nu poti sa masori iubirea, pe cand eu cred ca da. o fost iubire dar nu o fost destula pentru a continua. 

ma urasc, pentru ca am crezut in iubire, am crezut in tine, te urasc pentru ce am devenit cu tine... eram scepticica, cinica, si nu credeam in nimeni, doar in mine, pentru ca stiam ca lumea dezamageste, nu stiu cum ai facut ca am crezut in tine, m-ai facut sa te iubesc ca dupa asta sa-mi zici faza " eu cred ca tu meriti ceva mai bun decat mine " serios ? deodata nu ti-ai dat seama ? trebuia sa treaca aproape 2 ani ca sa-ti dai seama ?  astazi sunt o luna si 10 zile, de cand practic ne-am despartit. de-o luna eu plang, am devenit o leguma imputita, imputita da,da...  stii tu oare cum e sa-ti planga sufletul, umerii, genunchii, picioarele,ochii miinele, tot la un loc sa planga>? sa cazi pe jos in camera pentru ca picioarele nu te mai tin, capul nu se mai tine, stii cum e sa fii un ocean ? atata timp ? stii cum imi doresc din toata inima sa te intorci chiar daca stiu nu mai e posibil ? cum vreau sa te uit dracului odata, numai sa nu ma plang, sa nu mai simt piatra asta pe pieptul meu, sa nu-mi mai rup parul din cap, sa numai suflu atatia muci. stii tu oare cum e sa plangi cand razi ? si plangi de nervi, de suparare, plangi cand mergi prin casa, cand mergi pe drum, cand te intreaba cineva cum e afara ? da plangi pur si simplu cma un om prost, necontrolat care nu ii lucreaza partea creierului care raspunde de emotii oare stii ? nu nu stii pentru ca asculti " ea svoboden " te felicit.